Recent Posts

Cea mai bună salată pentru slăbit. Vezi cum se prepară

Cea mai bună salată pentru slăbit. Vezi cum se prepară

O foloseşti probabil cu regularitate la gătit, însă ştii ce calităţi ascunde? Ceapa roşie, pe lângă gustul ei deosebit, consumată în fiecare zi, ajută la arderea grăsimilor. Când vine vorba de slăbit, ceapa roșie este una dintre cele mai eficiente legume. Firește că trebuie să […]

Beneficiile pe care le are carnea de pui pentru copii

Beneficiile pe care le are carnea de pui pentru copii

Alimentația copiilor este unul din lucrurile care îi preocupă cel mai tare pe părinți, deoarece aceasta joacă un rol-cheie în creșterea sănătoasă și armonioasă a copiilor. De aceea, este esențial ca, odată ce bebelușii au fost înțărcați, părinții să urmeze sfatul medicului pediatru, stabilindu-le o […]

Consumă asta și nu vei mai merge la medic niciodată! Vă readuce vederea, detensionează colonul și elimină grăsimea ficatului

Consumă asta și nu vei mai merge la medic niciodată! Vă readuce vederea, detensionează colonul și elimină grăsimea ficatului

Oamenii de stiinta si-au dorit mereu sa descopere toate proprietatile sfeclei si asta datorita amestecului de antioxidanti pe care ii contine. Sfecla este o leguma, care ne ajuta sa capam de kilogramele in plus, avand in acelasi timp si proprietati anti-carcinogene.

Combinatia unica de nutrienti, fac din sfecla rosie o planta excelenta si usor de cultivat.

Proprietatile sale vasodilatatoare, flavonoidele si nitrogenul organic, au dus la investigarea acestei plante de catre companiile farmaceutice. Din fericire, nu pot vinde sfecla in farmacii, asa ca aceasta este intotdeauna la dispozitia noastra, gata sa ne trateze si sa previna aparitia bolilor.

Descoperiri stiintifice legate de vedere

Oamenii de stiinta au investigat in mod special nitratii si productia acestora de oxigen nitric, inclusiv efectele lor asupra microvascularizarii retinei.

Chiar daca aceasta investigatie a fost luata in calcul si de marile companii farmaceutice, precum Pfizer si AstraZeneca, nu s-au preparat medicamente din sfecla. Probabil ca au considerat ca nu sunt suficiente informatii cu privire la legatura dintre sfecla si problemele oculare.

Beneficiile si proprietatile sfeclei:

Este un aliment digestiv

Pe langa faptul ca beti suc din sfecla pentru detoxifiere, fibrele sale ajuta la prevenirea si tratarea constipatiilor sau problemelor stomacale.

Controleaza nivelul colesterolului

Sfecla reduce considerabil nivelul colesterolului negativ si creste nivelul colesterolului bun.

Reduce oboseala

Nitratii din sfecla reduc oboseala si va ajuta sa aveti mai multa energie.

Este un diuretic natural

Daca veti consuma sfecla cu regularitate, veti scapa de retentia de apa si de toxine, iar organismul dumneavoastra va fi perfect curat.

Reduce presiunea sanguina

Sucul de sfecla ajuta la prevenirea infarctului si ne protejeaza de cancer, mai ales de cel de colon.

Negresă de post după rețeta bunicii

Negresă de post după rețeta bunicii

Negresa este prăjitura mea preferată încă din copilărie pentru că este foarte gustoasă, aromată, pufoasă și are cacao, după care eu sunt înnebunită. Acum fie vorba între noi cui nu îi plac prăjiturile cu ciocolată? Încă nu cred că s-a născut acea persoană. Deși este […]

Beneficiile miraculoase ale mărarului. Iată ce conține această verdeață pe care mulți o ignoră

Beneficiile miraculoase ale mărarului. Iată ce conține această verdeață pe care mulți o ignoră

Mărarul reprezintă o sursa de antioxidanti și o sursa bogată de vitamine din complexul B. Mararul – Beneficii pentru sanatate Mararul contine numerosi compusi si derivati chimici care sunt cunoscuti pentru puterea lor antioxidanta si de prevenire a bolilor. Aceasta planta populara nu contine colesterol […]

Sarmalele pădurarului O rețetă foarte bună, gustoasă și de post!

Sarmalele pădurarului O rețetă foarte bună, gustoasă și de post!

Numit popular si bruscanis, brustan, brustur-alb, brustur-de-rau, gusa-gainii, limba-vecinei, podbalul creste pe soluri umede, argiloase, pe povarnisuri plesuve si ogoare paraginite. Florile galbene de podbal apar din pamant primavara devreme, ca hrana pentru albine, cu mult timp inaintea frunzelor.

Frunzele lanoase, verzi sus si alb-argintii in partea de jos, se folosesc ca verdeata pentru supa, ciorbe, salata de primavara sau la sarmale. In scop terapeutic, in luna mai se culeg flori si frunze de podbal care, in amestec, folosesc la prepararea ceaiului recomandat in afectiunile respiratorii. Trebuie insa stiut ca frunzele carnoase de podbal contin mai multe substante active decat florile.

INGREDIENTE:

frunze de podbal

Pentru umplutura:

un castron urzici spalate in mai multe ape si oparite, ciuperci de padure de care aveti, 1 morcov mare dat prin razatoare, 1 bucata telina data prin razatoare, 1 cana varza tocata marunt, 1 lingura pasta ardei,
1 lingura pasta tomate, marar tocat, 500 gr ceapa tocata marunt, 2 tije praz tocate marunt,500 gr păsat spalat in mai multe ape, 1 ceasca orez, 1 ceasca ulei pentru umplutura,sare,piper

Pentru asezat la baza oalei:

2 linguri ulei,tije de marar, crengute cimbru

MOD DE PREPARARE:

Spalam bine frunzele de podbal in mai multe ape, le oparim in apa clocotita cu putina sare (mai putin de un minut) si le lasam la scurs. Daca aveti frunze puse la borcan cum am avut eu, sariti peste acest pas. Doar trebuie trecute sub jetul de apa si lasate 20 minute in apa, la desarat. Intr-o oala incapatoare, punem uleiul, cand s-a incalzit suficient, adaugam ceapa si prazul, le calim un pic, adaugam pasta de rosii si ardei, amestecam si mai lasam 1 minut, oprim flacara si lasam sa racoreasca. Intr-un castron incapator, adaugam toate ingredientele ramase, adaugam compozitia din oala cu ceapa si praz. Asezonam cu sare si piper. Umplutura e gata!

Formam sarmalele, le asezam in oala tapetata cu tije de marar si o crenguta de cimbru, turnam cescuta de ulei. Continuam sa formam sarmalele, pana terminam compozitia, acoperim cu o crenguta de cimbru, acoperim cu frunze de podbal sau varza si turnam apa clocotita, atat cat sa le acopere. Lasam pentru 2 ore la foc mic. Se servesc atat calde, cat si reci, alaturi de ardei sau ceapa. POFTĂ BUNĂ!

Sursă: www.bucataras.ro

Câte ouă ai voie să mănânci pe săptămână

Câte ouă ai voie să mănânci pe săptămână

Ouăle se numără printre cele mai hrănitoare alimente de pe planetă, însă trebuie să le consumi cu moderație, dacă vrei să beneficiezi de proprietățile lor. Află câte ouă ai voie să mănânci pe săptămână. Ouăle conțin mulți nutrienți necesari organismului, precum proteine, fosfor și vitamina […]

Cum se prepară un grătar ca la carte. Trucuri esențiale pe care multă lume nu le știe!

Cum se prepară un grătar ca la carte. Trucuri esențiale pe care multă lume nu le știe!

Un gratar se poate face in mai multe feluri, acasa sau la iarba verde. Acasa, puteti utiliza gratarul de aragaz , care consta intr-o plita groasa, striata sau plata, ce se monteaza deasupra flacarii aragazului, plita si tigaia grill sau gratarul de cuptor. Dar daca […]

Ce se întâmplă când mâncăm castraveți. Beneficii miraculoase  pentru sănătatea noastră

Ce se întâmplă când mâncăm castraveți. Beneficii miraculoase pentru sănătatea noastră

Pentru început trebuie să știi că fără coajă, castravetele nu are nici măcar jumătate din valoarea sa terapeutică.

Castraveţii provin din sudul Asiei, unde, conform dovezilor istorice, sunt folosiţi în alimentaţie de acum mai bine de 10.000 de ani. Apoi, castraveţii s-au răspândit în întreaga lume, începând din antichitate.
Rând pe rând, Egiptul, Grecia şi apoi Roma au adoptat în culturi această legumă răcoritoare şi cu gust înviorător.
Pe teritoriul României, castraveţii sunt aclimatizaţi de peste 2500 de ani şi tot de atunci sunt folosiţi ca medicament, dar şi ca plantă magică.

Îndeosebi, la noi sunt cultivate două varietăţi ale castravetelui – “castravetele de murături” şi “castravetele de salată”.

“Castravetele de murături” este preferatul nostru – are dimensiuni mai mici decât cealaltă varietate, coaja aspră, buburoasă, de un verde-deschis la culoare.

“Castravetele de salată”, numit şi “castravete bulgăresc” este cel crescut în seră, îndeosebi iarna – lunguieţ, poate atinge până la patruzeci de centimetri lungime ori şi mai mult, are coaja netedă, verde-închis.

Ambele varietăţi au proprietăţi vindecătoare identice, însă nu au fost multă vreme luate în serios, poate şi datorită compoziţiei lor chimice, scrie Ilie Tudor.

Castravetele este alcătuit în proporţie de 96,5% din apă şi are foarte puţine calorii. Imaginaţi-vă: un kilogram de castraveţi are o consistenţă mai mică decât o felie de caşcaval, nu conţine grăsimi, doar o cantitate infimă de substanţe proteice.

În schimb, conţine o cantitate impresionantă de potasiu, fier, siliciu asimilabil, magneziu şi fosfor, care în cea mai mare parte sunt depozitate în coaja legumei.
În coajă găsim şi cea mai mare parte a vitaminei C, a vitaminei A şi a vitaminelor din complexul B, a enzimelor care intervin în procesul digestiei şi al metabolismului, a compuşilor sulfuroşi.
Astfel, cercetătorii afirmă că, fără coajă, castravetele nu are nici măcar jumătate din valoarea sa terapeutică.
Dacă ţinem morţiş să curaţăm castraveţii, atunci ne este recomandat să le mâncăm coaja şi să le aruncăm… miezul.

Aşadar, castraveţii se consumă cu tot cu coajă, foarte bine spălaţi, după ce înlăturăm porţiunile afectate, în salate sau simpli, tăiaţi felii.
Doza recomandată este de măcar 200 de grame pe zi, dar în cazul unor cure de slăbire, a bolilor care necesită o cantitate sporită de apă şi diuretice sau un aport mărit de minerale, porţia zilnică poate creşte până la 700-900 de grame.

Sucul de castraveţi are efect diuretic şi depurativ excepţional. Este un calmant gastric, hidratant şi răcoritor. Se bea imediat după stoarcere, câte 500-1000 ml pe zi.

Castraveţii muraţi păstrează o cantitate redusă din vitaminele legumelor proaspete, dar le rămân mineralele. Consumaţi cu mâncăruri grele, favorizează digestia şi metabolismul.

Cataplasmele cu castraveţi au efect răcoritor, calmant. Se folosesc mai ales contra arsurilor solare, a durerilor de cap, a usturimilor pe piele. Se taie leguma în felii subţiri şi apoi se aplică direct pe locul afectat, lăsându-se 15-20 de minute. Dacă e nevoie, putem repeta cu felii proaspete.

Castravetele poate fi utilizat în tratamente preventive. De exemplu, poate preveni pietrele la rinichi şi insuficienţa renală.
Un institut de cercetare londonez anunţa că este foarte posibil ca aparent banalii castraveţi să fie antidotul pentru anumite alimente cu un puternic efect cancerigen. De exemplu, nitraţii şi nitriţii, prezenţi în practic toate mezelurile şi produsele din carne şi care sunt vinovaţi de mii de cazuri de cancer la colon, au un efect toxic mult redus dacă se consumă împreună cu castraveţii.
Acelaşi efect îl au castraveţii şi în cazul acroleinei din uleiul folosit pentru prăjeli sau asupra faimoasei acrilamide din cartofii prăjiţi, din produsele de patiserie ori de panificaţie, care au, de asemenea, efect cancerigen.

Astm bronşic – o serie de substanţe conţinute în castravete (mai ales de către coaja acestuia), cum ar fi flavonoidele, compuşii de siliciu sau fenolii, au un puternic efect antiinflamator. Între altele, aceste substanţe previn fenomenul de inflamare a arborelui bronşic şi de apariţie a astmului bronşic, cu crizele sale specifice. Acest efect protector în faţa astmului se observă şi la fumători, precum şi la persoanele expuse la noxele din aer sau care răcesc frecvent.

Gastrita şi ulcerul gastric – castravetele se administrează în afara perioadelor de criză, când ajută la refacerea mucoasei gastrice lezate. Ajută, de asemenea, la reglarea secreţiei de sucuri acide. În timpul crizei de gastrită, castravetele este cel mai bine tolerat sub formă de suc, având efecte protectoare gastrice. În unele cazuri, însă, poate intensifica secreţia de sucuri acide şi poate agrava durerile şi leziunile, prin urmare, fiind necesar să fie administrat cu prudenţă.

Litiaza biliară – este foate bine prevenită de consumul zilnic de salată de castraveţi, preparată cu ulei virgin de măsline. Castravetele combinat cu uleiul de măsline acţionează, prin intermediul unor receptori aflaţi în tubul digestiv, asupra vezicii biliare, stimulând vărsarea bilei şi prevenind, astfel, dischinezia, stazele şi formarea de calculi în colecist.

Ateroscleroza, arterita obliterantă – aceeaşi salată de castraveţi combinaţi cu ulei virgin de măsline, care este un fel de mâncare extrem de frecvent întâlnit în dieta mediteraneană de vară, protejeaza arterele, inclusiv cele coronare, de îmbolnăvire.

Indigestia – castraveţii, cu tot cu coajă, conţin o enzimă (erepsina) care ajută la digestia mâncărurilor bogate în proteine – cele mai grele pentru stomac şi ficat. De asemenea, consumul de castravete previne tulburările şi bolile hepatice la marii consumatori de proteine, care preferă brânzeturile, ouăle, peştele sau carnea în alimentaţie. Se recomandă consumul a minimum 100 de grame de castravete la fiecare masă în care sunt prezente aceste alimente.

Diabet – coaja castraveţilor, în special a celor cu un gust amărui mai pronunţat, stimulează celulele pancreasului să produca insulina şi echilibrează glicemia prin acţiune directă. O cură de o lună, în care se consumă minimum jumătate de kilogram de castraveţi pe zi, cu tot cu coajă, previne diabetul, şi chiar tratează cu succes formele uşoare ale acestei boli.

Obezitate, îngrăşare – cea mai pură apă, fibre alimentare, substanţe diuretice naturale şi un număr infim de calorii, aceasta este cartea de vizită a unuia dintre cele mai bune alimente pentru slăbit: castraveţii. Persoanele care vor să slăbească ar trebui să consume în timpul sezonului măcar 600 de grame de castraveţi proaspeţi, cu tot cu coajă, pe zi. Este un tratament simplu, care duce la scăderi semnificative în greutate, prin micşorarea numărului de calorii din porţia zilnică de hrana, prin eliminarea apei suplimentare din ţesuturi, prin îmbunătăţirea metabolismului zaharurilor. În plus, castraveţii previn şi bolile şi tulburările de sănătate care apar frecvent atunci când pierdem prea multe kilograme într-un timp scurt. Castraveţii previn puseurile de hiper şi hipotensiune, previn tulburările cardiace şi afecţiunile gastro-intestinale, care pot apărea sau se pot agrava printr-o cură de slăbire mai drastică.

Guta – se face o cură de trei-patru săptămâni, timp în care se consumă zilnic o combinaţie de suc de castraveţi, amestecat cu suc de morcov, în proporţii egale. Un litru pe zi din acest elixir antrenează sărurile urice din articulaţii şi ajută la eliminarea lor prin urină, reduce inflamaţia articulaţiilor şi elimină gradat crizele dureroase.

Tensiunea arterială oscilantă, aritmia cardiacă – potasiul, magneziul şi fibrele alimentare conţinute în mari cantităţi de către castraveţi sunt adevărate medicamente pentru tratarea acestor două afecţiuni. Mai ales în timpul verii, când aceste boli devin foarte periculoase, este indicată cura în care se consumă zilnic între jumătate de kilogram şi un kilogram de castraveţi, vreme de măcar patru săptămâni.

Adjuvant în pancreatită – se consuma zilnic 300-500 de grame de castraveţi, cu tot cu coajă. Substanţele active din coaja castraveţilor stimulează secreţia endocrină şi exocrină a pancreasului, reduc inflamaţia acestui organ, ajută la o bună metabolizare a alimentelor complexe.

Sarcina – castraveţii consumaţi în timpul sarcinii reduc senzaţia de greaţă, precum şi frecvenţa acceselor de vomă produse de mişcare, de stres, de stimulări olfactive neplăcute etc. Nu este fixată o cantitate standard de castraveţi recomandată a fi consumată zilnic, este bine însă să aveţi acest “medicament” pe masă, pentru a avea o sarcină mai uşoară.

Constipaţie – la micul dejun şi la cină, se consumă câte 300 g de castraveţi, sub formă de salată cu ulei de măsline sau de tzatziki. Este un tratament simplu, care asigură nu mai puţin de 45% din necesarul zilnic de fibre alimentare şi 30% din necesarul de apă, stimulând, în acelasi timp, şi peristaltismul intestinal, dar şi eliberarea de sucuri digestive. Ca atare, această cură se dovedeşte a fi benefică atât în cazul unei constipaţii atone, cât şi al unei constipaţii datorate dispepsiei sau unei diete sărace în fibre alimentare.

Tendinite, probleme articulare – foarte bogaţi în siliciu uşor asimilabil şi în magneziu, având şi intense efecte depurative, castraveţii sunt, alături de dovlecei, cele mai bune legume în tratarea acestor afecţiuni. În Statele Unite şi în Franţa, castraveţii şi extractele din coajă de castravete sunt deja frecvent folosite în clinicile destinate tratării sportivilor care au suferit traumatisme ori care se confruntă cu boli articulare cronice datorate suprasolicitării. Prin conţinutul lor de potasiu, castraveţii sunt folosiţi şi contra durerilor şi a contracturilor musculare.

Durerile de cap provocate de căldură, insolaţie – se consumă jumătate de litru de suc de castraveţi cu puţină lămâie, pe stomacul gol, într-o doză unică. Este un foarte bun re-hidratant, conferă o senzaţie de răcoare şi diminuează intensitatea durerilor de cap. Suplimentar, pe cale externă, se folosesc felii reci de castravete, care se aplică pe frunte, pe ceafă şi pe tâmple.

Arsuri uşoare, arsuri solare – se aplică într-un strat gros, de mai multe ori pe zi, un piure obţinut din castraveţi cruzi, zdrobiţi, pe porţiunea afectată. Este un tratament calmant, uşor antiseptic, prevenind suprainfectarea. Diminuează inflamaţia şi ajută la refacerea mai rapidă a ţesuturilor, după arsurile de gradul I şi II.

Keratoza – zilnic, se aplică pe porţiunile de piele afectate un piure obţinut din 5 părţi castraveţi zdrobiţi şi o parte ulei virgin de măsline, care se amestecă bine, pentru a se omogeniza. Preparatul obţinut se întinde prin masaj uşor, de tip mângâiere, vreme de cinci minute. Intern, se consumă salată de castraveţi cu ulei presat la rece de măsline, dar şi alte alimente bogate în vitamine, cum ar fi cătina, nucile, morcovii.

Precauţii şi contraindicaţii: Practic, nu există reacţii adverse şi nici contraindicaţii la castraveţi. Totuşi, persoanele cu hipertensiune severă, cu ascită ori cu alte afecţiuni la care aportul de lichide în organism este limitat, vor consuma cu măsură aceste legume, care conţin 95% apă.
Există şi persoane a căror digestie nu se împacă foarte bine cu castraveţii – în cazuri foarte rare, ei produc indigestii, dureri abdominale, stare de greaţă. Aceste simptome se datorează, de obicei, seminţelor de castravete şi, ca atare, vor dispărea dacă seminţele sunt îndepărtate de pe feliile de castravete, înainte de a fi consumate.
Pe de altă parte, trebuie ştiut că seminţele castraveţilor sunt pe locul doi, după coajă, ca şi conţinut de vitamine şi alte substanţe cu efect terapeutic.

Sursa: Elldor.Info

Supă de găluște după rețeta bunicii

Supă de găluște după rețeta bunicii

De când eram mică îmi plăcea la nebunie supa de găluște, datorită găluștelor pe care le numeam ,,oițe” datorită aspectului lor pufos. Eu fac această supă cu drag, deoarece le palce și copiilor și o asociez cu o mancare sanatoasa si foarte gustoasa. Iata de […]